Un haos mut

Sunt o optimista convinsa, in marea majoritate a zilelor, dar azi m-a lovit asa o stare nedefinita, nasoala, care-si face loc in mintea mea si se incapataneaza sa stea acolo.

De cand ma stiu, am fost ok cu momentele in care am fost doar eu cu mine. N-am simtit momentele de singurate in niciun fel, pentru ca mi-am fost suficienta. Sigur ca suna a infatuare, dar na…I’m my best friend. 🙂 Acum e primul moment cand simt ca parca nu-mi mai sunt tocmai suficienta. Nu pot sa „pun degetul” pe momentul care a generat asta, pot doar sa spun ca un pahar de vin baut de unul singur suna a Bacovia.

E genul ala de moment in care simti ca ti-a inghetat sufletul, ca esti usor anesteziat, atat cat sa simti ca se intampla ceva, dar sa nu intelegi exact ce. E o amestecatura de pierderi repetate, control construit temeinic, oboseala si dorinta de a respinge starea asta, dar si de a o lasa sa se manifeste. E asa un soi de haos mut!

N-am nevoie de nimeni si totusi am nevoie de o lume intreaga, care sa imi distraga atentia de la mine.

A little bit of bitterness!

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s