Reflexia si reflectiile unui ”hater”

Cinci zile in Vama – am visat la ele inca de acum doua luni, cand am reusit sa gasesc cazare dupa o jumatate de zi de sunat pe la toate gazdele posibile. Am gasit ultima camera libera, la ultima casa din Vama si aproape am plans de fericire.

Au trecut saptamanile si am zambit fiecarei dimineti pentru ca ma ducea mai aproape de vacanta. O vacanta in care stiam ca timpul o sa se dilate, ca dupa 24 de ore ziua de vineri imi va parea extrem de departe, ca fiecare ora o sa para cat o zi intreaga.

Am stiut ca jumatate de Romanie o sa fie in Vama si am ales intentionat weekend-ul asta. Iubesc aglomeratia, imi plac strazile pe care n-ai loc, imi plac terasele pline ochi pentru ca imi plac oamenii si tot ce lasa ei sa se vada atunci cand se bucura, cand iubesc, cand se enerveaza si, mai ales, atunci cand tac.

Am ales weekend-ul asta si pentru ca era Folk You, un festival cu o muzica ce mi-e draga, pentru ca atmosfera de concert imi da o stare aparte, iar sutele de oameni care canta ma emotioneaza de fiecare data.

Vama s-a tinut de promisiune si mi-a dat tot ce am asteptat: soare, vant, oameni frumosi, muzica misto, concerte care m-au emotionat pana la lacrimi, nostalgie, 5 minute de ”nervi” cu un om aflat la 300 de km distanta, care mi-e drag oricat de tare ma enerveaza, prieteni vechi si noi si o carte care m-a facut sa ma intreb tot felul de lucruri.

Ce-am ales eu sa vad (doar in anumite momente, thank God): aglomeratia de pe drum, care era de asteptat si care, pana la urma, nici nu m-a incurcat asa de tare; un Folk You cu cativa invitati care n-au fost pe gustul meu, dar vaaai ce mi-a mai placut sa comentez asta, uitand ca n-am platit nimic pentru 3 zile de muzica live si ca puteam pleca oricand si un vant care mi-a ”stricat” vreo doua ore de plaja, dar mi-a dat ocazia sa cunosc niste oameni veseli care beau o tuica plimbata de la sute de kilometri distanta.

Cat de nedreapta am fost cu Vama care a dilatat timpul, cu niste oameni care au organizat un festival  against all odds, cu un soare care nu m-a prajit, chiar daca eu am fost inconstienta si m-am dus la plaja la ora 1pm? Teribil de nedreapta am fost si tare nu mi-a placut de mine cand m-am uitat in oglinda mea de acasa. 😦

Sa fii un hater a devenit un titlu de glorie, a devenit un chestie cool sa comentezi toate lucrurile evidente, sa te incurce nisipul din par e de bon ton, chiar daca iti sta al dracului de bine cu parul in toate partile.

Iarta-ma, tu, Vama, iarta-ma, tu, Marius Tuca, iarta-ma tu, plaja si mare si vant! Nu sunt un hater, sunt doar proasta din cand in cand!

Just a stupid girl, dreaming about next summer! 🙂

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s