Aida si Diva Channel

Își aprinde țigara, ia o gură de vin, își lasă capul pe spătarul scaunului, uitându-se-n gol, în timp ce Aida îi cântă, pe repeat, Perspektiva.

Petrece mult timp în capul ei, poate prea mult uneori, astfel că, din când în când, reușește să se obosească teribil și doar cu un efort conștient se scoate, cu forța, din mirajul overthinking-ului. Poate că e și asta o formă de narcisism… să-ți placă atât de mult propriile-ți gânduri încât să te refugiezi la tine-n cap oricând ai ocazia. 😀 Din categoria „hey, nu pot să beau o cafea cu tine, că-s ocupată cu un dialog spumos la mine-n cap”. :)))

Hai că nu mai știu de unde pornisem… că de ajuns, oricum, nu voiam să ajung undeva, în mod particular. 

Aaaa, ba da, că a luat-o Aida de la capăt și mi-am amintit ce voiam să zic 🤦. Așa, că nu-i întâmplătoare melodia asta. 

Cunoscuse, la un moment dat, un nebun care-i fusese drag, de la care rămasese cu o treabă mișto: „fato, schimbă perspectiva și schimbi realitatea”. 

Știi momentele alea în care te întrebi la ce dracu’ ți-a trebuit să-ți complici viața cu toți nebunii? Eh, uite, la asta ți-a trebuit… că de la fiecare om pe care reușești să-l vezi, chiar și un pic, și pe care îl lași să te vadă, tot un pic, că, deh, și vulnerabilitatea asta nu se dă ca apa plată, la bax,  rămâi cu un „ceva” care te ajută să mai înțelegi un pic din viața asta și, desigur, să overthink a bit more :))))

Preț de o țigară, mbine, patru, și-a revăzut, pe fast forward, viața, de la 14 ani când s-a îndrăgostit, pe bune, prima dată și a simțit că moare de dor, până azi, când oamenii au devenit niște optiuni care, uneori, produc bucurie sau, cel puțin, o fac să zâmbească. 

Nope, să nu te repezi să zici că-i lame, că am fost și eu tentată să mă duc în filmul ăsta, dar, thinking again… singurul confort pe care poți să ți-l asiguri, și ar fi bine s-o faci, este să-ți aparții, să-ți fii suficient (fără a deveni autosuficient), iar orice alt om care-ți intră în viață, să fie bonusul ăla de care te bucuri, by default. For a day, for a month, for a year sau whatever, dar dacă după un timp oamenii aia „bonus” aleg să schimbe direcția, drumul tău nu se îngustează și nici nu se blochează.

Știu că la Diva Channel îți arată că tre’ să mănânci două cutii de înghețată, să omori cel puțin juma’ de copac, și, don’t get me wrong, e ok să faci și asta, dar e tare liniștitor să ai la ce să te întorci după ce ai terminat cu înghețata și copacii, ori singura variantă 100% sigură e să te întorci la tine.

Singurul om care, realmente, e forțat să-și petreacă toată viața cu tine ești tu, așa că investește dracului în relația asta și bucura-te de ceilalți ca de cadourile alea pe care le primești for no special reason. 

Mno, fata mea cu vinul cred că s-a dus să se culce sau poate că s-a întâlnit, între timp, cu ea și m-a lăsat pe mine doar să-i termin povestea. Tot ce știu e că a băut un vin bun, a fumat din nou prea mult, iar pe mine m-a lăsat cu un zâmbet și o liniște cum n-am mai simțit de cam multă vreme. 

Good night, people! 😊

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s